Știi momentul ăla de la masa de Crăciun când te vezi cu rudele și, din senin, unchiul ușor amețit te întreabă: „Tu când te căsătorești?”. Îi răspunzi cât de calm poți, dar nu durează mult până vine replica inevitabilă: „Pe vremea noastră era mai bine!”.
Ei bine, tocmai despre „cum era înainte” vorbim azi—ca să ai argumente data viitoare când vrei să-i închizi elegant gura unchiului curios.
Povestea lui Neculae Mareș și Ruxandra din București
În 1818, pe vremea lui Alexandru Vodă Suțu, o femeie din București, pe nume Ruxandra, ajunge în fața judecătorilor cu o plângere neobișnuită: fostul ei iubit, Neculae Mareș, nu vrea să o ia de nevastă.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
Situația nu era deloc simplă. Cei doi trăiseră ani buni împreună „ca soț și soție” și aveau deja trei copii. Problema? Neculae, după ce s-a plictisit de viața de familie, a plecat și a refuzat nu doar căsătoria, ci și paternitatea copiilor.
Ajuns în fața judecății, acesta susține că băieții nu sunt ai lui, insinuând că Ruxandra ar fi avut relații cu alți bărbați. Cum testele ADN erau de domeniul viitorului, judecătorii au apelat la metoda epocii: comparația vizuală. S-au uitat atent la copii și au concluzionat că seamănă izbitor cu Neculae—la nas, ochi, gură, urechi, sprâncene.
Dar lovitura decisivă a venit de la Ruxandra, care a prezentat trei scrisori trimise chiar de Neculae la nașterea fiecărui copil, în care își exprima dragostea față de familie. Doar că, între timp, atitudinea lui se schimbase radical, ajungând să considere copiii „o pedeapsă divină”.
Căsătorie cu forța și viață separată
În urma probelor, tribunalul a decis: Neculae trebuia să se căsătorească cu Ruxandra pentru a legitima copiii.
Doar că, așa cum știm, dragostea cu sila nu ține. După nuntă, Neculae a procedat simplu: a mutat-o pe Ruxandra într-o casă cu chirie, i-a lăsat o sumă minimă pentru trai—20 de parale pe zi—și a plecat la moșia sa. La scurt timp, a încetat complet să mai trimită bani.
Ruxandra nu a renunțat și a deschis un nou proces, de data aceasta împotriva propriului soț. În 1822, cazul ajunge la episcopul Buzăului, Gherasim. Neculae, în continuare ostil, declara că soția îi provoacă „o mare sălbăticiune și urâciune” și preferă să fugă din țară decât să trăiască alături de ea.
Soluția finală: Neculae a fost obligat să plătească 60 de taleri pe lună pensie alimentară, bani administrați de un negustor, pentru a asigura viitorul copiilor.
