O mutare bombă pe scena publică din România a avut loc marți dimineață, când șeful Statului Major al Apărării (SMAp), generalul Vlad Gheorghiță, s-a prezentat la sediul Direcției Naționale Anticorupție. Acesta a fost citat pentru audieri în cadrul secției militare a DNA, într-un dosar penal ale cărui detalii rămân deocamdată confidențiale.
La intrarea în sediul instituției, cel mai important om din ierarhia Armatei României a afișat o atitudine relaxată, dar rezervată, pretinzând în fața jurnaliștilor că nu are cunoștință despre faptele investigate de procurori.
„Nu știu despre ce este vorba și pentru ce am fost chemat”, a declarat succint generalul Vlad Gheorghiță, înainte de a intra la audieri.
🌤️ Meteo RomâniaVezi prognoza completă →Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
Tanchist de școală veche și controverse legate de achizițiile pentru tehnica grea
Ascensiunea și deciziile strategice ale generalului Vlad Gheorghiță au fost adesea analizate critic de specialiștii în securitate. Format în cadrul forțelor terestre și absolvent al Școlii Militare de Ofițeri Activi de Tancuri în anul 1991, actualul șef al SMAp și-a construit o echipă fidelă bazată pe o cultură operațională considerată de unii experți drept depășită.
Criticii din spațiul public subliniază că prioritățile sale strategice au rămas blocate în logica marilor confruntări terestre din secolul trecut – concepte clasice precum „Poarta Focșanilor” continuând să domine gândirea sa militară. Această viziune s-a tradus în promovarea unor programe de achiziții extrem de costisitoare pentru tehnică grea (autocamioane de vanzare, blindate și tancuri), deși țara nu dispune de infrastructura rutieră și feroviară necesară pentru deplasarea rapidă a acestora.
În paralel, capacitățile defensive de tip anti-dronă au rămas precare. Din acest motiv, România se află în situația paradoxală în care, pentru a intercepta drone de mici dimensiuni intrate ilegal dinspre Ucraina în zona Dobrogei, armata activează avioane de vânătoare F-16 Fighting Falcon. Costurile economice sunt disproporționate: o singură oră de zbor cu un F-16 costă zeci de mii de euro, în timp ce o dronă rusească sau componentele acesteia valorează doar câteva mii de euro.
Petreceri în MApN în momente critice și pasiunea secretă pentru artă
Dincolo de managementul resurselor, comportamentul generalului în momentele de criză națională a ridicat mari semne de întrebare. Jurnaliștii de investigație au scos la iveală episoade în care Vlad Gheorghiță a preferat evenimentele festive în detrimentul coordonării operative.
Un astfel de moment s-a petrecut în septembrie 2023. În timp ce ministrul Apărării de la acea vreme, Angel Tîlvăr, și fostul șef al SMAp, Daniel Petrescu, se aflau pe teren în localitatea Plauru (județul Tulcea) pentru a căuta resturile primei drone rusești prăbușite în România, generalul Vlad Gheorghiță – pe atunci locțiitor – își organiza ziua de naștere chiar în sediul Ministerului Apărării. Situația s-a repetat și în anul următor, în plină criză regională când Polonia cerea activarea articolului 4 din Tratatul NATO; conducerea militară de la București marca evenimentul aniversar al generalului cu o recepție unde acesta a primit numeroase cadouri, printre care și tablouri de valoare, scoțând la iveală pasiunea sa pentru artă.
Averile ascunse: 330.000 de lei apăruți peste noapte în declarația de avere
Deși procurorii DNA nu au comunicat oficial obiectul dosarului, atenția publică se îndreaptă și către bizareriile din declarațiile de avere ale șefului Armatei. În anul 2022, pe când ocupa funcția de locțiitor, Vlad Gheorghiță raporta un salariu anual de aproape 156.000 de lei, completat de veniturile soției de aproximativ 100.000 de lei.
Situația s-a schimbat radical imediat ce a fost numit în funcția supremă de șef al Statului Major al Apărării. În declarația de avere depusă ulterior, a apărut un cont bancar deschis încă din anul 2000, dar nedeclarat anterior, în care se aflau inițial 300.000 de lei. Ulterior, suma din acest cont secret a crescut subit la 400.000 de lei, în ciuda faptului că veniturile salariale oficiale ale generalului și ale soției sale crescuseră doar cu 20.000, respectiv 10.000 de lei pe an.
Această descoperire de fonduri nedeclarate la timp coincide cu perioada în care generalul Vlad a adoptat un discurs public extrem de alarmist, cerând insistent populației civile din România și din Uniunea Europeană să se pregătească de urgență pentru un eventual război cu Federația Rusă. Rămâne de văzut dacă verificările procurorilor militari vizează aceste neconcordanțe financiare sau contractele de achiziții publice derulate sub mandatul său.
