Colonelul Cristian Popovici din cadrul Ministerului Apărării Naționale a explicat motivele pentru care drona prăbușită pe un bloc din Galați nu a fost interceptată de sistemele de apărare. Deși legislația permite combaterea acestor ținte, operațiunea a fost blocată de riscurile utilizării armamentului letal deasupra unor zone dens populate și de lipsa de vizibilitate pe timp de noapte.
Traiectoria dronei și limitele sistemelor radar
Incidentul a avut loc în contextul unui atac masiv cu aproximativ 50 de drone lansat asupra infrastructurii portuare din Ucraina, la nord de Dunăre. Deflagrațiile au început în jurul orei 21:00, iar la ora 1:54, un semnal radar a fost detectat intrând în spațiul aerian românesc din direcția Reni.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
- Evoluția țintei: Aparatul a pătruns pe teritoriul României la o altitudine de 600 de metri, având o traiectorie descendentă. A fost urmărit pe radar o distanță de circa 10 kilometri.
- Pierderea semnalului: La o înălțime de 150 de metri, drona a efectuat o manevră bruscă în înălțime și a dispărut de pe ecrane, lovind ulterior clădirea din Galați la o înălțime de aproximativ 50-60 de metri.
Reprezentantul MApN a subliniat că radarele convenționale de la sol nu pot urmări ținte aeriene care evoluează la altitudini mai mici de 200 de metri din cauza reflexiei terenului și a modului de propagare a undelor magnetice, ecranul radar devenind complet alb în acele condiții.
Restricțiile de tragere deasupra aglomerărilor urbane Brăila-Galați
Deși militarii români dețin expertiza necesară și au doborât o dronă în urmă cu două săptămâni în Lituania aplicând aceleași proceduri NATO, condițiile geografice și de siguranță de la Galați au impus restricții severe.
Proximitatea extremă față de granița cu Ucraina, unde deschiderea focului este interzisă, alături de prezența aglomerării urbane Brăila-Galați, a dus la aplicarea restricției de a nu utiliza armament letal. Decizia de a nu angaja ținta a fost luată pentru a nu provoca pagube mai mari decât cele care s-ar fi încercat să fie prevenite. Colonelul a precizat că utilizarea unei rachete în direcția orașelor Galați sau Brăila era complet exclusă.
Intervenția elicopterului pe timp de noapte
MApN a ridicat în aer un elicopter de transport dotat cu mitralieră de bord și o mitralieră instalată la ușă, o tactică preluată din experiența armatei ucrainene pentru doborârea aparatelor de zbor fără pilot.
Această procedură, introdusă recent în operațiuni, necesită însă condiții optime de vizibilitate și o apropiere considerabilă de țintă. Condițiile de zbor pe timp de noapte au împiedicat piloții să angajeze drona, neexistând date certe că aceștia au reușit să o fixeze pe radar. Situația exactă a zborurilor de monitorizare, inclusiv a avioanelor F-16 ridicate de la Baza 86 Borcea, urmează să fie clarificată după finalizarea raportului de debriefing.
