O mobilizare fulgerătoare a avut loc vineri, 22 mai 2026, la vârful justiției din România. Președinta Instanței supreme, judecătoarea Lia Savonea, i-a convocat de urgență pe toți magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în cadrul Secțiilor Unite. Scopul exclusiv al acestei întâlniri de amploare este dezbaterea și sesizarea Curții Constituționale (CCR) cu privire la un proiect de lege abia votat în Parlament, care modifică substanțial Codul de procedură penală și oferă drepturi extinse persoanelor vătămate.
Judecătorii instanței supreme, convocați în Secții Unite pentru blocarea legii
Conform unui comunicat oficial emis de ÎCCJ, ședința a fost programată pentru vineri, la ora 11:00, urmând procedurile administrative stricte privind organizarea judiciară. Obiectul central îl reprezintă exercitarea controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, asupra modificărilor aduse Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
„Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna judecător Lia Savonea, a convocat la data de 22 mai 2026, orele 11:00, judecătorii instanței supreme pentru constituirea în Secții Unite în vederea exercitării atribuției privind sesizarea Curții Constituționale”, se arată în anunțul instituției.
Proiectul legislativ vizat a parcurs deja toate etapele din Parlament, fiind adoptat de Senat pe 16 martie și de Camera Deputaților pe 13 mai, bucurându-se de o susținere largă din partea a 43 de deputați și senatori aparținând tuturor formațiunilor politice.
Ce conțin modificările: Alerte obligatorii pentru victime când agresorii scapă sau sunt eliberați
Reforma procedurală aduce o serie de măsuri de protecție directă pentru cetățeni. Printre cele mai importante modificări se numără introducerea unui articol complet nou care obligă magistrații și organele judiciare să informeze de urgență victima și membrii familiei acesteia atunci când agresorul urmează să fie pus în libertate, părăsește arestul la domiciliu, evadează sau este externat dintr-o unitate medicală, oferindu-le astfel timp să își ia măsuri de precauție.
Noua lege completează drepturile persoanelor vătămate cu prevederi clare:
- Informare cu celeritate: Victimele trebuie anunțate cu cel puțin 5 zile înainte de eliberarea programată a inculpatului sau condamnatului, iar în caz de evadare, înștiințarea se face de îndată prin organele de poliție.
- Acces extins la dosar: Persoana vătămată primește dreptul legal de a consulta dosarul penal și de a i se comunica o copie integrală a rechizitoriului.
- Drepturi sporite la audieri: În timpul procesului, victimele pot propune probe, pot adresa întrebări directe inculpatului, martorilor și experților și pot ridica excepții.
- Traducere garantată: Cetățenii care nu înțeleg limba română vor primi traduceri gratuite pentru rechizitorii, hotărâri judecătorești sau soluții de netrimitere în judecată.
Durata proceselor din camera preliminară, limitată la maximum 60 de zile
Inițiatorii proiectului de lege au explicat în expunerea de motive că modificările sunt absolut vitale pentru a opri revictimizarea instituțională și pentru a reduce durata excesivă a proceselor penale, care în prezent se întind pe mii de zile. În cazurile grave, cum ar fi traficul de minori sau traficul de persoane, victimele ajung să aștepte chiar și 3 ani doar pentru o primă decizie a tribunalelor.
Pentru a pune capăt blocajelor administrative, noua lege impune o barieră fixă de cel mult 60 de zile pentru procedura din camera preliminară. Judecătorii vor fi obligați să fixeze termene în zile succesive sau la intervale de maximum 7 ordinar, eliminând amânările repetate care le permiteau inculpaților să influențeze martorii sau să se sustragă răspunderii. Totuși, conducerea Înaltei Curți consideră că aceste rigori și limitări stricte încalcă normele constituționale, motiv pentru care a declanșat atacul la CCR.
