Justiția română a tranșat definitiv una dintre cele mai tensionate dispute dintre autoritățile statului și organizațiile de protecție a mediului. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a emis o decizie irevocabilă prin care suspendă scoaterea din fondul forestier a peste 30 de hectare de pădure, punând sub semnul întrebării viitorul Hidrocentralei Răstolița.
Inegalitatea actelor administrative sub lupa magistraților Curții Supreme
Decizia recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție reprezintă un punct de cotitură în ceea ce privește controlul de legalitate asupra actelor normative emise de Guvern. Instanța supremă a respins ca nefondate recursurile formulate de Executiv, Ministerul Mediului și Hidroelectrica, menținând suspendarea Hotărârii de Guvern (HG) 327/2025. Acest act normativ viza scoaterea definitivă a 37,5 hectare de teren din fondul forestier național, fără compensare, o procedură considerată de asociațiile Declic și Bankwatch România ca fiind viciată din punct de vedere juridic.
Din perspectivă legislativă, decizia instanței subliniază obligativitatea respectării procedurilor de mediu și a regimului silvic, chiar și în cazul proiectelor declarate de interes strategic. Suspendarea HG 327/2025 indică faptul că instanța a identificat elemente de nelegalitate care ar putea produce prejudicii ireparabile mediului până la soluționarea pe fond a litigiului. Aceasta nu este o premieră, ci o confirmare a unei linii jurisprudențiale care pune accent pe respectarea normelor europene privind siturile Natura 2000 și protecția biodiversității în fața intervențiilor industriale de mare anvergură.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
Impactul juridic asupra proiectelor energetice în arii protejate
Proiectul hidroenergetic de la Răstolița se confruntă cu o barieră juridică majoră, având în vedere că deciziile succesive ale instanțelor (inclusiv Curtea de Apel Cluj) au invalidat acordurile de mediu și autorizațiile de defrișare. Din punct de vedere legal, continuarea lucrărilor în absența unui acord de mediu valabil și după suspendarea scoaterii din fondul forestier constituie o încălcare gravă a legislației naționale și europene. Rapoartele recente, care indică transporturi de material lemnos după pronunțarea suspendării, ar putea atrage răspunderea juridică a entităților implicate, sub aspectul nerespectării hotărârilor judecătorești.
Critica adusă de instanțe vizează, în esență, lipsa de proporționalitate între beneficiul energetic preconizat (o contribuție de doar 0,081% la producția națională) și impactul ecologic sever. Din punct de vedere al dreptului administrativ, un act de guvernare trebuie să fie nu doar oportun, ci și legal, iar în acest caz, magistrații au considerat că protecția ariilor naturale și a speciilor protejate, precum lostrița, prevalează în fața unui proiect a cărui documentație prezintă deficiențe de legalitate flagrante.
Declarațiile părților implicate în litigiul de la ÎCCJ
Reprezentanții societății civile au subliniat că victoria în instanță nu este un act de sabotaj economic, ci o restabilire a ordinii de drept. Roxana Pencea Brădățan (Declic) a precizat: „Decizia de azi arată că nu Declic și Bankwatch opresc hidrocentralele, cum ne acuză, în mod eronat, unii politicieni. O face justiția. Și asta pentru că acolo se întâmplă ilegalități, e atât de simplu”.
De asemenea, Viviana Stoica (Bankwatch) a întărit ideea că legislația trebuie să fie superioară deciziilor politice de moment: „Statul a încercat să treacă peste lege, peste natură și peste cetățenii care depind de ea. Prin această decizie, instanța supremă confirmă din nou că lucrările pentru Răstolița s-au făcut în baza unor acte cu probleme serioase de legalitate”. Aceste declarații punctează eșecul autorităților de a fundamenta juridic un proiect controversat, ignorând sistematic avertismentele experților și deciziile judecătorești anterioare.
