Dezvăluirea legată de e-mailurile trimise de vicepremierul demis Oana Gheorghiu către instituții strategice în numele grupului german Schwarz a provocat un seism politic fără precedent, transformându-se rapid într-un dosar penal de proporții la Direcția Națională Anticorupție pentru fapte de trafic de influență.
Culoare instituționale pentru gigantul Schwarz
Totul a ieșit la iveală la jumătatea lunii mai, când în spațiul public au apărut documente oficiale trimise de Oana Gheorghiu direct de pe adresa de e-mail a Guvernului României. Destinatarii erau Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), iar scopul era unul comercial: promovarea serviciilor oferite de Schwarz Digits, o divizie a grupului care deține Lidl și Kaufland. Legătura de culise a devenit extrem de suspectă în momentul în care s-a aflat că retailerul Kaufland finanțase anterior unul dintre proiectele ONG-ului condus de Gheorghiu cu suma de 250.000 de euro.
Deși vicepremierul a confirmat trimiterea mesajelor, pretinzând că a fost doar un demers „exploratoriu”, reacțiile din sistem au fost de o duritate extremă. Fostul președinte al ADR a vorbit deschis despre presiunile uriașe pe care le-a resimțit, în timp ce Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) a cerut public demiterea imediată a Oanei Gheorghiu și a ministrului Economiei, Irineu Darău, acuzându-i că folosesc autoritatea publică pentru a favoriza un operator privat.
Scutul lui Bolojan și revolta angajaților din Guvern
În ciuda valului de indignare, premierul demis Ilie Bolojan a intervenit public pentru a o apăra pe Oana Gheorghiu, susținând că acțiunile acesteia nu au fost nici ilegale, nici imorale. Această poziționare nu a reușit însă să calmeze spiritele în Palatul Victoria, unde funcționarii publici au declanșat o grevă japoneză de amploare în semn de protest față de suspiciunile de corupție.
În paralel, scandalul a fost alimentat de mesaje publice controversate. Oana Gheorghiu a lansat atacuri la adresa presei, postând date eronate despre numărul de angajați ai grupului german, în timp ce fostul vicepremier Dragoș Anastasiu i-a sărit în apărare afirmând public că ar fi procedat la fel. În spatele ușilor închise, angajații ministerelor au transformat birourile în adevărate masini de rezistență administrativă, refuzând să valideze ordinele venite de sus fără o bază legală clară.
Conexiunea cu Republica Moldova și implicarea DNA
Miza reală a întregii afaceri a atins cote alarmante când au fost dezvăluite ramificațiile care duceau până în Republica Moldova. Planul din culise viza renunțarea completă la „Platforma Națională de Interoperabilitate – PNI”, un proiect major aprobat prin Hotărâre de Guvern de fostul ministru al Economiei Radu Miruță, pentru a implementa fără nicio licitație publică modelul M-Connect din țara vecină. Acest demers riscant încălca flagrant atât legislația națională, cât și reglementările PNRR impuse de Bruxelles.
Punctul final al crizei s-a consumat la sediul Direcției Națională Anticorupție. Dragoș Vlad, fostul președinte al Agenției pentru Digitalizarea României, care fusese înlăturat din funcție de Oana Gheorghiu, a depus o plângere penală oficială însoțită de un set masiv de probe. Procurorii DNA au reacționat instantaneu, deschizând un dosar penal in rem și demarând audierile marilor actori politici implicați, inclusiv ale ministrului Economiei, Irineu Darău.
