Un semnal de alarmă de o gravitate extremă asupra viitorului economic al României a fost lansat de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. Într-o analiză financiară dură publicată pe rețelele de socializare, acesta demontează discursul oficial al autorităților de la București cu privire la mega-împrumutul contractat prin programul european SAFE, destinat achizițiilor militare. Peiu susține că cifrele prezentate de fostul executiv de la București sunt nerealiste și că mecanismul de creditare va arunca țara într-o capcană a datoriilor pe aproape jumătate de secol.
Mitul dobânzii de 3%, spulberat: „Oamenii sunt mințiți pentru a fi liniștiți”
Programul SAFE reprezintă un instrument financiar prin care Uniunea Europeană împrumută statele membre cu scopul exclusiv de a achiziționa armament fabricat pe teritoriul comunitar. În acest context, Guvernul de la București a parafat un împrumut mamut de 16,7 miliarde de euro, eșalonat pe o perioadă de 45 de ani, beneficiind de o perioadă de grație de un deceniu.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
Pentru a tempera criticile publice, fostul executiv condus de Ilie Bolojan a asigurat populația că povara fiscală va fi minimă, invocând o dobândă fixă de doar 3%. Petrișor Peiu demonstrează însă, cu cifrele pieței pe masă, că realitatea din culise este complet diferită:
- Piața contrazice Guvernul: „Dobânda nu e chiar 3%. De fapt, ieri piața a închis cu o dobândă de 3,49% anuală. După octombrie 2022, dobânda la împrumuturile UE pe 10 ani a tot fost binișor peste pragul de 3%”, arată liderul AUR.
- Titluri inexistente: Senatorul subliniază o anomalie tehnică majoră: obligațiunile UE cu maturitate de 45 de ani nu au fost niciodată emise pe piețele financiare și probabil nu se vor emite, calculele fiind raportate forțat la cele pe 10 ani.
- Achiziții fără licitație: Fondurile uriașe au fost deja direcționate către marii contractori militari, în special pentru masini, tehnică și echipamente grele de la firme germane și franțuzești, contractele fiind atribuite direct, fără proceduri competitive de licitație publică.
Explozia datoriei la Bruxelles: Uniunea Europeană se îndreaptă spre pragul de 1.000 de miliarde
Analiza liderului suveranist indică faptul că dobânzile pe care le va achita România sunt direct legate de capacitatea UE de a se împrumuta ea însăși. Or, datele oficiale de la nivelul Comisiei Europene arată o deteriorare rapidă a indicatorilor macroeconomici ai blocului comunitar.
La data de 10 martie 2026, datoria totală a Uniunii Europene atingea deja nivelul astronomic de 784,06 miliarde de euro, în condițiile în care fusese atrasă doar jumătate din suma de 90 de miliarde de euro promisă ca sprijin pentru Ucraina.
- Deficite în lanț: La datoria actuală se vor adăuga rapid restul de 45 de miliarde pentru Ucraina, alte 150 de miliarde de euro destinate fondului militar SAFE, plus creditele masive programate pentru Cadrul Financiar Multianual 2028-2034.
- Capcana ratelor: Petrișor Peiu avertizează că dobânzile UE nu mai au cum să scadă, ci doar vor crește agresiv, deoarece volumul datoriei se multiplică într-un ritm mult mai alert decât creșterea economică reală a Europei. De altfel, de la lansarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – care a funcționat ca un buget paralel –, costurile de finanțare ale UE s-au triplat.
Comparație explozivă: „Comisia von der Leyen lasă prăpăd în urmă”
Într-o paralelă politică acidă, Petrișor Peiu afirmă că managementul financiar de la Bruxelles a devenit mult mai riscant decât politicile fiscale criticate în trecut la București.
„Mai pe românește spus, guvernul Marcel Ciolacu va fi un econom în raport cu Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen. Cu cifrele pe masă, Ciolacu ne-a lăsat cu o datorie națională de 200 de miliarde de euro la venituri anuale de vreo 140 de miliarde de euro, în vreme ce Comisia von der Leyen va lăsa UE cu datorii de peste 1.000 de miliarde de euro la venituri anuale de sub 200 de miliarde de euro”, a conchis Petrișor Peiu.
Această vulnerabilitate financiară majoră riscă să blocheze bugetul României pentru generațiile viitoare, în condițiile în care costurile finale de rambursare a celor 16,7 miliarde de euro rămân o necunoscută totală, strâns legată de instabilitatea piețelor financiare internaționale.
