Scandalul din jurul programului european SAFE atinge cote maxime după ce Ministrul Apărării, Radu Miruță, a lansat o replică acidă la adresa conducerii Romarm. Miruță susține că a lovit direct în interesele unor grupuri de influență care controlau de zeci de ani contractele din industria de apărare. Reacția sa vine ca răspuns la acuzațiile de „înaltă trădare” lansate de directorul Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu.
Războiul pentru miliardele din programul SAFE
Ministrul Apărării a clarificat că instituția pe care o conduce nu alege companiile sau locațiile de producție, ci doar stabilește criteriile tehnice necesare armatei. Miruță acuză că transparența introdusă în procesul de achiziții a deranjat vechea gardă, obișnuită să gestioneze banii publici în spatele ușilor închise. Programul SAFE, evaluat la 150 de miliarde de euro la nivel european, ar urma să aducă României investiții masive, impunând ca 60% din echipamente să fie produse pe plan local.
Această schimbare de paradigmă ar obliga marii furnizori din Franța și Germania să construiască fabrici aici, să angajeze personal și să achiziționeze piese auto și componente de la furnizori autohtoni. Ministrul subliniază că, spre deosebire de Romarm, care ține miliarde nefolosite în conturi, noile parteneriate vor revitaliza capacitățile de producție naționale, inclusiv sectorul de autocamioane de vanzare pentru logistică militară.
Acuzații de corupție și rețele de influență la Romarm
Radu Miruță a reamintit publicului despre sesizările trimise la DNA încă de pe vremea când conducea Ministerul Economiei. El a vorbit despre numiri în funcții pe baza unor documente false și despre incompatibilități flagrante în structurile de stat. Conform ministrului, directorul Romarm ar fi produsul unei rețele de partid, fiind promovat din funcția de șef de cabinet direct la conducerea instituției.
În opinia oficialului, atacurile recente nu sunt altceva decât o încercare disperată de a păstra controlul asupra unui sistem opac. Programul SAFE reprezintă o amenințare pentru cei care „orchestrau” contractele în trecut, deoarece impune producția fizică în România. Astfel, orice achiziție de mașini de luptă sau sisteme complexe va fi condiționată de crearea de locuri de muncă și dezvoltarea industriei locale.
