Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat într-o conferință de presă susținută pe 1 aprilie cum a ajuns România în situația de a datora aproximativ 600 de milioane de euro companiei Pfizer, după pierderea unui proces în instanță, pentru achiziția de vaccinuri de pe vremea lui Rafila și Cîțu.
Ministerul Sănătății nu are bani pentru plata datoriei
Potrivit lui Alexandru Rogobete, instituția pe care o conduce nu dispune în acest moment de suma necesară pentru a acoperi datoria rezultată din decizia tribunalului belgian, care este executorie.
Ministrul a precizat că urmează întâlniri la nivel guvernamental pentru stabilirea unui mecanism financiar prin care România să își achite obligațiile.
„Astăzi Ministerul Sănătății nu are această sumă în bugetul de stat”, a declarat acesta.
Contractul din 2021, în centrul procesului
Litigiul vizează un contract semnat în 2021, în perioada în care Ministerul Sănătății era condus de Ioana Mihăilă. Acesta prevedea achiziția a aproximativ 30 de milioane de doze de vaccin anti-COVID.
Conform explicațiilor ministrului, decizia instanței se referă la circa 29 de milioane de doze care nu au mai fost comandate sau livrate, dar care făceau parte din acordul contractual.
Rogobete a criticat dimensiunea contractului inițial, considerând că acesta nu a fost fundamentat pe estimări realiste privind necesarul de vaccinuri.
Decizia de a nu respecta contractul
Ministrul a subliniat că decizia de a nu mai continua achizițiile prevăzute în contract a fost luată în 2022, în mandatul fostului ministru al Sănătății, Alexandru Rafila.
Deși dozele nu au mai fost comandate efectiv, obligația de plată a rămas valabilă conform clauzelor contractuale.
Amendamentul refuzat în 2023
În 2023, când pandemia de COVID-19 era în retragere, Comisia Europeană și Pfizer au propus un amendament care ar fi permis statelor reducerea cantităților de vaccin și reprogramarea livrărilor până în 2026.
Guvernul României a refuzat să semneze acest amendament, invocând condițiile financiare, inclusiv plata compensatorie pentru dozele anulate.
Această decizie a menținut în vigoare prevederile contractului inițial, care obligau România să achiziționeze zeci de milioane de doze până în iunie 2023.
Cum s-a ajuns la proces
Compania Pfizer a susținut că România ar fi putut evita litigiul dacă accepta amendamentul sau dacă participa la o procedură de mediere propusă împreună cu reprezentanți ai Comisiei Europene.
Potrivit documentelor din instanță, Guvernul nu a răspuns solicitărilor de mediere și a cerut, în schimb, amânarea livrărilor pe termen nedeterminat.
În final, instanța a obligat România să plătească contravaloarea dozelor necomandate, la care se adaugă dobânzi calculate în funcție de rata Băncii Centrale Europene plus 5 puncte procentuale, precum și cheltuieli de judecată.
