Ancheta desfășurată de DIICOT în cazul tipografiei clandestine din localitatea Burla capătă amploare, după apariția în spațiul public a numelui lui Valentin Juravle, indicat drept posibil lider al grupării.
Tipografie ilegală pentru euro falși
Potrivit anchetatorilor, într-un imobil aflat în construcție au fost descoperite echipamente performante – imprimante, componente electronice și hârtie specială – utilizate pentru producerea de bancnote contrafăcute de 50 și 100 de euro.
Gruparea, formată din trei români și un cetățean italian, ar fi reușit să producă aproximativ 1,2 milioane de euro falși, destinați atât pieței interne, cât și celei externe.
Rolul central al lui Juravle și conexiunile externe
Surse apropiate anchetei susțin că Valentin Juravle ar fi organizat structura rețelei, ocupându-se de achiziția echipamentelor și coordonarea activităților.
De partea tehnică și de legăturile internaționale s-ar fi ocupat Gaetano Silvestri, cetățean italian cu antecedente în infracțiuni similare, responsabil inclusiv de distribuția bancnotelor false.
Prindere în flagrant, după filaj în Bulgaria
Anchetatorii au monitorizat gruparea luni întregi, inclusiv în deplasările acesteia în Bulgaria.
Pe 23 martie 2026, în urma unei operațiuni comune cu autoritățile bulgare, suspecții au fost prinși în Sofia, în timp ce transportau circa 1,2 milioane de euro falși. În același context, oamenii legii au descoperit și un kilogram de cocaină, fapt ce ridică suspiciuni privind implicarea în alte activități infracționale grave.
Un nume deja cunoscut anchetatorilor
Numele lui Valentin Juravle nu este la prima apariție în dosare penale. Acesta ar fi fost implicat și în alte cazuri din județul Suceava, inclusiv în scandalul în care a denunțat-o pe judecătoarea Ana Maria Chirilă.
De asemenea, ar fi fost menționat în legătură cu un jaf de peste un milion de euro, comis în 2022 asupra unui transport de produse electronice.
Ancheta continuă
Investigațiile sunt în desfășurare, iar procurorii încearcă să stabilească întreaga rețea și conexiunile acesteia, atât din România, cât și din afara țării.
Cazul scoate la iveală o operațiune complexă și bine organizată, cu ramificații internaționale, în care producerea și distribuirea de bani falși ar fi fost realizate la nivel profesionist chiar dintr-o localitate aparent liniștită din județul Suceava.
